marți, 28 octombrie 2014

10 ani

25.10.2014

Au trecut 10 ani de cand am venit la Timisoara.

Si cum se obisnuieste...trebuie facut un bilant.

Dar sa faci un bilant e greu! am incercat sa reconstitui cei 10 ani cautand prin poze....si asa mi-am amintit subit ca a existat un moment, o mare incercare chiar, cand DIN GRESEALA am apasat SHIFT + DELETE la multe, multe, multe poze – ca atare, nu prea am dovezi ca in primii ani am fost aiciJ

Insa imi amintesc cum nu ma descurcam prin oras si trebuia sa ma duca si sa ma aduca cineva de la lucru...pardon, serviciu:)

Imi amintesc cum...atunci cand am invatat sa ma descurc singura imi luam repere ce aveau legatura cu locul meu natal – respectiv strada Ardealul, Gara si altele J

Dar incet incet lucrurile au inceput sa se lege.

Insa trebuie de la inceput sa decretez: am vorbit mult, foarte mult la telefon in anii astia timisoreni.
Iata- cel putin 3 momente din cei 10 ani – sigur au fost si altele imortalizate dar...cum spuneam nu mai am dovezi:

Apoi locuind in Timisoara am fost la cursuri festive la Cluj, la nunti la Moinesti, la Reghin, la Fieni, la Brasov, la Sighisoara, la Sibiu.


Si pentru ca mai ramasesera bani am plecat la Londra si imprejurimi.

Aparent...am stat mai mult in afara orasului decat inauntrul lui:)


Am facut Craciunuri la Sighisoara...sau la Deva- depinde unde s-a stricat masina:)

Am plecat de Pasti la bunici dar pe drum s-a stricat masina - undeva langa Sibiu!
Noroc cu Nasu’ - care sta la Sibiu, ca a venit sa ne ia din camp – asa am ajuns si noi la Miel:



Am avut mare noroc cu masina aia!
Se strica numa’ in apropierea oraselor mari!

Dar au fost dati cand am ajuns la timp pentru un lichiu cu prune proaspat scos din cuptor sau pentru scos cartofi sau pentru imbracat ia romaneasca.




Toate astea s-au intamplat dupa ce am vandut masina care se tot stricaJ



Si apoi...

Apoi ne-a trebuit patut….si scoica si carucior si cadita si hainute si baby oil si pompa de muls si ceai pentru stimularea lactatiei.


Si dupa acest moment...au inceput ceilalti cinci ani....din primii 10J


Dar au fost altfel de zile si altfel de nopti...a fost altfel de timp!

Au fost ani in care am plecat sa il cautam pe Mos Craciun – se pare ca la Timisoara nu prea vineJ
De multe ori am facut curatenie doar cu un aspirator de jucarie, am facut biscuiti cu facaletul, am plantat sequoia, am tuns bradul, ne-am maimutarit…




Se poate ca uneori sa fi fost  incrancenati:



 Sau sa fi purtat prea multe dungi...suparandu-l si pe Mos Craciun:




Dar...pot spune cu certitudine ca au fost 10 ani care nu au trecut...degeaba :)

Am ras, am plans....am cazut pe ganduri uneori ......







sâmbătă, 11 octombrie 2014

Cât timp durează o oră de înot? 157 minute

Durează fix 157 minute, defalcate astfel:

18:30 
Ajunge mama Copilului de la lucru. Preia copilul cu tot bagajul....emoţional: Cum te-ai simţit azi la lucru, mami? şi toate întrebările conexe - de ce merg la lucru, de ce stau atat, de ce trebuie să doarmă un copil la prânz.
19:00
Începe pregătirea rucsacului pentru înot: uscător de păr, cască, ochelari, prosop, aripioare. 
Când am terminat bagajul, apare o problemă: nu putem lua aripioarele, Copilul foloseşte doar plută - că acum e Campion (aşa i.a spus antrenorul). Aşa că scot aripioarele de la fundul rucsacului.
Întreb încă o dată dacă şi.a luat slipul pe el.
Aşa îmi dau seama că nu i-am luat chiloţi pentru DUPĂ înot -respectiv mă întorc de la uşă şi mă duc la sertarul cu pricina şi iau chiloţi.
19:15
Copilul nu mai vrea să meargă la înot. Lui i-ar plăcea să meargă la karate.
19:30 
Ne hotărâm totuşi să mergem înca o dată. Plecăm de acasă cu maşina. 
Vorbim foarte puţin...ca să nu tulbur apele:)
Mă apuc totuşi de fredonat melodia de la radio - It must have been love de la Roxette.
Copilul mă întreabă: Melodia asta e de pe vremea ta?
19:40 
Parchez maşina la mama naibii....
Reformulez: Parchez maşina destul de departe de bazin pentru că mişcarea înseamnă sănătate.

19:50 
Copilul iese din vestiar echipat de înot....şi  când dă ochii cu mine începe să plângă.
El vrea să facă înot doar o jumătate de oră, nu o oră. 
O oră e mult prea mult, într-o oră i se face prea dor de mine. De aceea e bine să stea doar jumătate de oră şi ca atare mă roagă să îl informez pe antrenor.
19:55
O nouă mărturisire: nu e vorba de dor de mamă, e o problemă de curaj. Nu are! 
Plânge pentru că nu are curaj. Şi fără curaj nu poţi înota.
20:00 
Introduc copilul la bazin şi îi spun antrenorului care e dorinţa noastră: azi doar juma de oră. 
Antrenorul îmi confirmă trăgandu-mi cu ochiul că DA, astăzi doar juma de oră! Şi îl preia pe Campionul Plâns promiţându-i cea mai bună plută.
20:05 
Începe nebunia cu îmbrăcatul şi uscatul copiilor care avuseseră înot cu o oră înainte.
Taţii usucă părul fetelor...ca şi cum sunt pregătiţi cel puţin cu un master în domeniu.
Eu mă gândesc ce face Campionul....
20:10 
Apare antrenorul...îmi trage cu ochiul, mă tachinează cu "deci ziceţi că doar juma de oră facem azi"....şi pleacă...evident, nu înapoi în bazin. 
Mi se ridică tensiunea...cu cine naiba a lăsat ăsta copiii?
Mă liniştesc amintindu-mi de "domnul cu băţul" cum îi spune Copilul - adică un alt antrenor care îi pescuieşte pe copii cu un băţ dacă e cazul....să mai scape de pe plută.
20:15 
"Tati!!! aici nu m-ai uscat"/ "Lasă Tati, că e maşina aproape"
20:18 
Verificat pe Facebook numărul de like-uri  de la ultima postare pe blog.
20:20 
Ultimul uscător de păr s-a oprit....e linişte. Aşa reuşesc să mă adun şi plec la supermaketul din apropiere să cumpăr...diverse.
20:45 
Mă întorc de la supermarket - minus 50 lei- cumpărat nimicuri.
20:46 
Verificat Facebook din nou - dau like la o poză cu nişte urşi - postată de soţul meu (inginer silvic). Se pare că într-una dintre delegaţiile lui se întâlnise cu ursul.... şi nu mi-a spus nimic:)
Nu cred că e cazul să mă îngrijorez, l-am lăsat acasă sănătos, cu ursul probabil se întâlnise cu o zi înainte.
20:58 
Părinţii bagă uscătoarele în priză!
21:07 
Iese Campionul :) cu un zâmbet larg : Mama, Ea e Iulia. Am cunoscut-o în bazin. Ea vine miercuri la înot...venim şi noi miercuri?

Presupun că ceva curaj tot a avut...adică era într-un bazin, nu ştia să înoate, avea doar o plută şi ...făcuse social networking.


P.S
Mărturisesc cu sinceritate că la ora 20:32 am mâncat nişte biscuiţi cu ciocolată de la Milka.
Total greşit! După o zi atat de...sănătoasă! 
Total greşit! Era şi ciocolată şi era şi după ora 7....dar  în apărarea mea ...să ştiţi că mergeam pe jos în timp ce mâncam....











marți, 7 octombrie 2014

Plăteşte-te întâi pe tine însuţi


Dupa cronica unei piese de teatru sensibile si care te pune pe ganduri, probabil ca nimic nu e mai potrivit ca recenzia unui workshop de educatie financiara.

Sa vedem.
As vrea insa ca postarea asta sa fie una usor educativa, adica sa va arat nu doar de ce era amuzant la workshop dar si ce sa faceti ca sa faceti bani.

Ghinion! nu am reusit sa aflu desi cursul a tinut 5 ore!
E adevarat, am plecat inainte sa se termine. 
Dar cred ca daca mai stateam veneau oricum sa ma ia cei de la Protectia Copilului!

Copil care - by the way cand m-a vazut agitata, transpirata mi-a spus senin: dar nu e vina ta, Mami! e vina cursului ca ai stat atata!

Exact! Am stat atata si am aflat ce?

Am aflat ca orice ai face, intai si intai trebuie sa te platesti pe tine insuti!
Ai facut bani? ok! Bravo!
Pune 10% deoparte si abia apoi incepe sa cheltui banii pe care i-ai facut.

O sa spun si eu ca trainerul:

 Nu poti 10%? Pune 5%! Nu poti 5%? Pune 2%? Nu poti 2%? Pune la naiba 10 lei! Dar pune ceva!


Si dupa aceasta chestie practica s-a cam terminat cu educatia financiara efectiva.
Totul a fost despre schimbarea hartilor mentale, despre gandirea pozitiva, despre programare, despre legea atractiei.

Si totusi...cum sa faci bani?

Nu am aflat. 
Dar am aflat ca banii sunt buni, banii nu sunt ochiul dracului si ca cei bogati nu sunt nefericiti:)

Am trecut cu greu peste energizarea pe care ne-a impus-o trainerul - ne-am masat pe spate, ne-am batut pe umar, ne-am aplaudat EVIDENT, ne-am ridicat in picioare si am strigat cu totii ACUM! ACUM! ACUM E MOMENTUL IN CARE..

nici nu mai stiu ce moment era...
au fost multe momente! unele le-am validat cu YES! YES! YES!
au fost si momente in care a trebuit sa ridicam mana - doar aceia dintre noi care consideram ca sexul este important intr-o relatie!
nu am inteles nici azi ce legatura avea asta cu banii :)
desi imi amintesc o foarte buna gluma cu : sexul gratis este cel mai scump!

revin!
trecand peste toate astea, omul avea dreptate: trebuie sa economisesti, trebuie sa ai o pusculita pt pacea mintii, trebuie sa ai o pusculita a bucuriei, trebuie sa ai un buget, sa ai respect pentru cei care sunt deja impliniti financiar.
in esenta - trebuie sa ai un management al banilor, sa iti propui niste teluri si sa le atingi gestionandu-ti frica.

atasez si "inchipuirile" mele dupa un exercitiu de hipnoza in care am constientizat care este programul dupa care functionez eu ....gresit, in mod evident:)

deci - urmeazaaaaa cum ar fi sa am bani din abundenta si ce mi-as cumpara de banii aia!

va rog, fiti ingaduitori - eram dupa hipnoza :)









luni, 6 octombrie 2014

Cronică de teatru...electric

Dragii mei,

Când plouă şi sunteţi obosiţi şi e întuneric şi vreţi să vă culcaţi fără să spălaţi vasele....luaţi-vă 20 lei şi mergeti la Electric Theatre!
O să vă simţiţi ca ..am vrut să scriu...ACASĂ!

Dar e greşit..o să vă simţiţi în toate felurile - o să râdeţi, o să plângeţi, o să vă pară rău, o să regretaţi, o să vă faceti promisiuni....şi când se termină piesa....o sa vă întoarceţi acasă:)

Piesa pe care trebuie să o vedeţi se numeşte "Dumnezeul de a doua zi", dar parcă mai bine i se potriveşte titlul în engleză "Once upon a second time".
Are titlul şi în engleză pentru că fost jucată şi la Londra - aşadar e un "must see" :)

O să vă regăsiţi acolo: dacă nu aţi făcut ceva memorabil până la 30 de ani (deşi 30 e doar un număr şi memorabilul se poate adapta la orice vârstă), dacă aţi stat cu părinţii şi voiaţi să NU, dacă aţi fost dezamăgiţi, fericiţi, dacă aţi avut zile grele care au început de dimineaţă şi aţi găsit înţelepciunea să nu provocaţi dimineţile, dacă, dacă....

Şi mai ales dacă atunci când aţi iubit aţi vrut să rezolvaţi din problemele lumii crezând cu tărie că puteţi să faceţi asta...trebuie neapărat să mergeţi la această piesă!

Şi dacă nici asta nu v-a convins poate vă convinge pălinca oferită de Actriţa din rolul principal după spectacol :)...când o să vă vină să beţi fie că sunteţi sau nu cu maşina :)

E exact cum se spune şi în piesă: Dumnezeu are un fel ciudat de a rezolva lucrurile...a doua zi!