Stiu ca abunda facebookul de poze…de tot felul: peisaje, peisaje lucrate, selfie, portret, lucrate, nelucrate, instantanee, instantanee lucrate, poze cu zambete largi, cu oameni asortati, cu oameni si ce fac, cu oameni si ce mananca, cu oameni care se duc undeva, care vin de undeva….cu oameni care parca s-ar duce undeva :)
In fine… sunt tot felul de poze.
Nu e ca si cum ma enerveaza!
Ati simtit cumva asta?!
Asa, si…daca ati simtit ce?
Eu aveam nevoie de o poza, orice poza care sa devina poza mea de profil pe blog.
Cum doamne iarta-ma sa pun ORICE POZA?
Nu pot pune orice poza! Pentru ca acesta nu este orice blog!
Astfel m-am decis ca atunci cand fotograful ii va face poze Copilului de ziua lui…sa imi faca si mie o poza…si gata!
Aveam poza, faceam upload! Voila! Dadeam o alta fata blogului:)
Si de aici …tavalugul!!!
Dar eu nu am pozat niciodata! Dar cum sa pozez eu? Dar ce m-a apucat?
Si oricat incercam sa imi spun ca totul o sa fie ok, e doar o poza…imi reveneau in minte cuvintele surorii mele:
Moni, oamenii ies in poze asa cum sunt! Exact cum sunt in realitate!
Moni, oamenii ies in poze asa cum sunt! Exact cum sunt in realitate!
Moni, oamenii ies in poze asa cum sunt! Exact cum sunt in realitate!
Cand am spus ca am depasit momentul mi-am amintit alte vorbe de duh ale prietenelor din facultate:
Cel mai important lucru al unei femei este parul! El trebuie sa fie puternic!
Daca nu ai parul puternic…nu ai nimic!
Asta aproape m-a facut sa abandonez sesiunea foto.
Totusi prea se legau lucrurile – sesiunea foto a Copilului era dupa-amiaza, seara mergeam la o nunta asadar urma sa fiu imbracata frumos, coafata frumos, machiata frumos….adica urma sa ies in poze cum nu sunt eu :)
Asa ca m-am decis sa DA:)
Dar…pt ca intotdeauna e un dar:
Dimineata devreme am calcat haine – asta m-a enervat maxim, dimineata tarziu – am mers la o petrecere de copii – asta m-a binedispus, la pranz – am fugit la coafat-machiat-sfaturi de fashion (Rux – iarta-ma daca te-am terorizat!...adica nu mai stiu ce am zis dar imi amintesc perfect cum ai spus tu sub diverse forme ca sunt frumoasa :) ), apoi am fugit acasa sa ma imbrac – aici am dat cateva rateuri: unul a fost cu sutienul, al doilea a fost cu ciorapii, al treilea a fost ca am intarziat la sesiunea foto.
Cand am ajuns insa la locul cu pricina, subiectul principal al sesiunii foto era in verva - nu asculta deloc indicatiile fotografului, il ignora pe tatal lui si practic comanda toata operatiunea.
Si apoi…totul s-a naruit cand Copilul a cazut in noroi si am inregistrat o dauna totala pe partea stanga – in fata, in spate,pe mana, pe picior, pe PESTE TOT!
No…si atunci m-am relaxat!
Bine..si tot de atunci toate pozele Copilului sunt doar profil :)
Dar daca el a putut sa continue sa pozeze…asa vitregit …a trebuit sa pot si eu!
Ca atare ..am iesit in poze asa cum sunt eu – de la capat cu liniuta:
- rad cu ochii inchisi
- stau cu mana la gura,
- mai cad pe ganduri uneori
- si candva saptamana trecuta – pentru ca uneori sunt si neindemanatica – m-am taiat la aratatorul stang – si chestia asta apare in poze…..
- nu mai spun ca stau cu capul pe o parte :)
- rad cu ochii inchisi
- stau cu mana la gura,
- mai cad pe ganduri uneori
- si candva saptamana trecuta – pentru ca uneori sunt si neindemanatica – m-am taiat la aratatorul stang – si chestia asta apare in poze…..
- nu mai spun ca stau cu capul pe o parte :)
Pentru ca oamenii ies in poze asa cum sunt in realitate!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu