miercuri, 28 ianuarie 2015

Juju

Sa traiesti in 2015 intr-o mina dezafectata pare un caz social.
Pare ceva ce ar trebui corectat si ar trebui luate masuri, iar omul care e nevoit sa treaca prin asta trebuie ajutat sa isi revina din acest impas.
Cam asta e ceea ce iti trece prin cap cand te duci la o expozitie de fotografii numai si numai cu Juju si cu mina lui ( parca e ok sa spun ca e mina lui ) de la Anina.
Iata linkul cu povestea lui Juju - in cuvinte, dar mai ales in fotografii:


Cum mi s-a parut mie?
Fotografiile foarte expresive si foarte in acord cu povestea lui Juju - un singuratic care citea filozofie si asculta rock.
Juju?
Imi doream sa fie si el acolo, prezent la vernisaj.
Si apoi am inteles ca Juju nu are ce cauta acolo - nu e un exponat pe care il prezinti.
Vezi pozele si intelegi care e treaba!
Treaba e ca Juju se pare ca nu are nevoie de nimic!
Nu avea nevoie de ajutorul pe care unii oameni - de altfel bine intentionati - au incercat sa il ofere incercand probabil sa compenseze lipsurile materiale.
Imi inchipui ca lumea voia sa ii trimita haine, mancare, portocale + o echipa de la Acces Direct.
Iar Juju le spusese fotografilor intr-una din intalnirile lor ca lui ii lipseste un singur lucru!
Un singur lucru!
Nu are cu cine sa vorbeasca!

Dumnezeule!
El considera ca un singur lucru ii lipseste!
In timp ce noi uitandu-ne la el vedem numai lucruri care trebuie corectate, el isi doreste sa vorbeasca! atat!
Sa aiba cu cine sa vorbeasca!
M-am gandit instant la mine si la cum uneori eu imi doresc sa tac! Sa tac mult!
Dar probabil si ca sa taci ai nevoie de cineva asa cum ai nevoie ca sa vorbesti!

P.S
Daca vreti sa vorbiti sau sa taceti cu Juju - portretele lui sunt la Carturesti-Mercy-Timisoara.
Publicat de la

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Abonați-vă la: Postare comentarii (Atom)